Iubirea este insasi viata

Iubirea se perfectioneaza si se creste pe ea Insasi

I U B I R E A 
Cautarea si mentinerea ei in vietile noastre este principala noastra preocupare. Este cea care ne impinge, ne motiveaza, ne mobilizeaza, sa mergem inainte.
Iubirea este insasi viata.

 

Exista in celulele noastre de la inceputul zorilor. O asociem cu hrana, cu atentia, cu recunoasterea. Primim hrana, primim iubire. Primim atentie, primim iubire, primim recunoastere, primim iubire. Nu primim aceste lucruri, consideram ca nu primim iubire. Tot ceea ce facem este pentru ca vrem sa simtim iubirea. Vrem ca ceilalti sa ne arate iubirea.

 

Cand nu o primim in modul in care vrem, gandim ca nu o meritam, sau ca nu suntem buni pentru a o primi, sau nu suntem indeajuns. Aceste concluzii, de multe ori, devin motivatorii cresterii noastre. Lipsa perceptiei iubirii ne motiveaza sa crestem, insa in acest proces acumulam frustrari, furii, perceptii si judecati gresite despre noi si despre altii. In acest proces, dezvoltam mecanisme si strategii inconstiente de a ajunge la iubire alias atentie, recunoastere.
Atunci cand le obtinem, straduindu-ne din rasputeri,  ne validam. Validirea pe care o asteptam de la ceilalti, faptul ca meritam sa fim iubiti, de fapt ne intoarce catre noi insine.
La iubirea de sine.

 

De cele mai multe ori, acest proces dureaza o viata sau chiar mai multe, si pare o lupta continua cu viata si cu ceilalti. Dar are multe beneficii pentru Suflet. In acest proces de cautare a iubirii in afara noastra, Sufletul experimenteaza multe virtuti:
Daruirea, rabdarea, devotamentul, loialitatea, alteori, perspicacitatea, intelepciunea, empatia care sunt pietre de fundament ale iubirii.
Ar fi fost simplu sa stim de la inceput ca nu avem nevoie de validarea, atentia, recunoasterea celorlalti, sa stim ca simplul fapt de a ne iubi pe sine este indeajuns pentru a fi iubiti de ceilalti.
Insa, cum am mai fi invatat temelia iubirii?
Este ca un cerc vicios. Iubirea se intareste pe sine. Iubirea se creste pe ea insasi. Iar noi facem parte din ea si contribuim la ea.
Asta inseamna ca toata suferinta ta are un rost inalt!
Iubirea se perfectioneaza pe ea insasi. Evolueaza! Dar, oare iubirea se indoieste de ea? Sau si iubirii ii serveste lipsa ei pentru a se ridica la cote si mai inalte? Daca ar inceta acest proces de crestere a iubirii s-ar termina Totul?

Tu ce fundamente consolidezi in perceptia lipsei de iubire?

Care sunt mecanismele si strategiile tale inconstiente de a ajunge sa simti iubire?

Spune-mi de ce te lamentezi in viata ta ca sa-ti spun care este rolul tau in evolutie!

ThetaHealing este o metoda prin care intelegem cum contribuim la perfectionarea iubirii si cum  sa ne usuram drumul spre evolutia iubirii, deci a noastra

Iubirea este insasi viata!

 

About Author

One Comment

  • Maria

    Felicitari pentru acest articol atat de frumos! Un concept atat de greu de cuprins, precum iubirea, vazut si expus intr-o maniera atat de clara!
    Dincolo de abstractul ei, iubirea are manifestari atat de vizibile, de concrete chiar… iar perceptiile noastre cu privire la ce este iubirea si, mai ales, cu privire la iluzia lipsei ei, ne scriu insasi viata…
    Daca am putea vedea mereu dincolo de aparente, am sti ca noi suntem chiar iubirea …
    De aceea avem nevoie sa ni se spuna asta o data, si inca o data…pana in ziua cand o vom simti in fiecare clipa si in fiecare punct al vietii noastre ..
    Multumim pentru articol <3
    And keep writing, Georgeta!

    • 14:50 - 7 martie 2018

Leave a Reply